Violența domestică

• Ieșirea dintr-o relație violentă nu este ușoară. Agresorul fie nu recunoaște cât de grav este comportamentul lui, fie promite că se va schimba dacă este iertat și sprijinit de familie. De cele mai multe, recurge la șantaj emoțional și învinovățește pe alții pentru situația în care a ajuns familia
• Indiferent de ce strategie de control aplică abuzatorul, victima trebuie să știe că are dreptul la o viață demnă, că există instituții și organizații neguvernamentale care o pot ajuta să rezolve criza. Există resurse disponibile pentru femeile abuzate și bătute, inclusiv adăposturi, centre de formare pentru specializarea într-o profesie, servicii juridice și de îngrijire a copiilor

Planul de siguranță

•  Cunoaște-i semnele declanșatoare ale abuzului și, înainte de a începe o nouă criză violentă, folosește-te de orice motiv ca să te îndepărtezi de el și să ieși din casă.
• Identifică zonele sigure ale casei unde te poți refugia în cazul în care o ceartă sau un posibil atac este de neevitat. Evită spațiile mici și fără ieșire sau camerele cu posibile arme (cum ar fi bucătăria). Dacă este posibil, alege o cameră cu un telefon și o ușă în afară sau o fereastră.
• Stabilește un cod (cuvânt, frază, semnal) prin care îți avertizezi copiii, prietenii sau vecinii că ești în pericol, pentru ca ei să sune la poliție după ajutor.
• Fă-ți un plan de evadare !
• Fii gata să pleci de acasă în caz de nevoie. Dacă ai mașină, ai grijă să fie mereu alimentată și parcată într-un loc de unde să poți ieși imediat. Păstrează pentru tine o cheie de rezervă a mașinii, o sumă minimă de bani de urgență, haine, numerele de telefon importante și documentele de identitate ale tale și ale copiilor ascunse într-un loc sigur (în casa unui prieten, de exemplu).
• Repetă de câteva ori ieșirea rapidă în condiții de siguranță. Dacă ai copii, arată-le și lor, ca o joacă, ce trebuie să facă. Repetarea îți va face mai ușoară plecarea în cazul în care ești atacată de agresor.
• Încearcă să memorezi o listă de contacte de urgență. Întreabă mai multe persoane de încredere dacă le poți contacta, în caz de nevoie, pentru o noapte de cazare.
• Ia-ți un alt telefon mobil!
• Este posibil să-ți fie frică să pleci sau să ceri ajutor fiindcă abuzatorul tău se va răzbuna dacă va afla. Atunci când cauți ajutor împotriva abuzului, este important să-ți acoperi urmele, mai ales atunci când utilizezi telefonul sau calculatorul.
• Ia în considerare achiziționarea unui telefon mobil prepaid sau a unui alt telefon mobil despre care agresorul nu știe.
• Folosește o cartelă de telefon prepaid. Amintește-ti că dacă utilizezi telefonul fix de acasă, numerele de telefon apelate pot fi listate, la cerere, pe factura lunară care va ajunge acasă. Chiar dacă ai plecat deja la momentul în care factura detaliată ajunge acasă, agresorul poate să te urmărească folosind numerele de telefon la care ai cerut ajutor.
• Verifică-ți setările telefonului mobil. Există tehnologii pentru telefonia mobilă pe care agresorul le poate utiliza pentru a asculta apelurile purtate sau pentru a urmări locația în care te afli. Deci, închide-l atunci când nu este în uz sau nu-l mai lua cu tine când fugi de agresor.
• Agresorii monitorizarea de multe ori activitățile partenerilor lor, inclusiv folosirea calculatorului. În timp ce există modalități de a șterge istoricul de Internet, acest lucru poate fi un semnal de alarmă pentru partenerul tău că încerci sa ascunzi ceva, așa ca fii foarte atentă. În plus, este aproape imposibil sa ștergi din calculator toate dovezile, istoricul site-urilor vizitate etc., dacă nu știi foarte multe despre computere.
• Dacă tu cauți ajutor on-line, cel mai sigur este să utilizezi un calculator din afara casei în care locuiești. Poți utiliza calculatorul de la locul de muncă, casa unui prieten, biblioteca etc.
• Fii prudentă cu mail-urile și mesajele trimise. S-ar putea ca agresorul să știe cum să acceseze contul tău, să-ți cunoască deja parola de acces în cont. Ia în considerare crearea unui nou cont de mail despre care agresorul să nu știe nimic.

Ce faci după ce ai plecat?

• Să te protejezi de agresor acum, după ce ai plecat, este la fel de important cum era și când locuiați împreună. Ar putea fi necesar să te muți într-un loc în care fostul partener nu te poate găsi. Dacă ai copii, s-ar putea sa fie nevoie să-i transferi la o altă școală.
• Pentru a păstra noua locație secretă
• Nu-ți lista numărul de telefon – sună la compania de telefonie fixă sau mobilă pentru a cere acest lucru.
• Pentru facturi și corespondență folosește mai bine o cutie de oficiu poștal, decât adresa de acasă.
• Anulează conturile bancare vechi și cardurile de credit, mai ales dacă au fost comune cu agresorul. Când deschizi conturi noi, folosește o altă bancă.
• Dacă ai rămas în aceeași zonă cu agresorul, schimbă rutina zilnica. Folosește un alt drum pentru a ajunge la serviciu, evită locurile unde mergeați împreună, unde agresorul te-ar putea găsi, caută alte magazine, piețe pentru a-ți face cumpărăturile. Ține la tine tot timpul un telefon mobil încărcat pentru eventualitatea în care va trebui să suni la 112.

Cere ajutor

• sună la 112 şi să cere sprijin dacă viaţa şi sănătatea îți sunt puse în pericol!
• cere ajutor medical deoarece vătămările suferite pot evolua neaşteptat şi se pot agrava rapid.
• solicită consultul medico-legal şi eliberarea unui certificat constatator. Acesta se eliberează contra cost, contravaloarea recuperându-se ulterior, după câştigarea procesului.
• în cazul unei agresiuni sexuale, să nu-ți schimba hainele şi să nu te spăla, pentru a nu distruge probele necesare medicilor legişti
• dacă este chemată poliţia la domiciliu pentru constatarea unei agresiuni şi obiectele sunt răvăşite, sunt pete de sânge, nu face ordine deoarece poliţiştii trebuie să observe locul faptei aşa cum este.

Cum poţi ajuta o femeie care este abuzată

• Nu o judeci, nu îi critici comportamentul, îi oferi ajutorul dar nu-i impui sa ia vreo măsură
• Vorbeşti cu ea atunci când agresorul nu vede acest lucru, pentru a nu tensiona şi mai mult relaţiile dintre ei
• O asculţi şi îi susţii hotărârile
• Ai grijă să o însoţeşti atunci când se hotărăşte să-i spună agresorului că vrea să se separe de el fiindcă acest moment este cel mai periculos. În eventualitatea unui proces, sunt necesari martori şi date concrete referitoare la actele de abuz trăite. În acest scop, victima trebuie să-şi noteze orice amănunt sau persoană care poate certifica existenţa agresiunilor, să reclame la poliţie, să-şi scoată certificat medical.
• Dacă este vorba şi de minori abuzaţi – anunţi Poliţia.
• Suni la 112 atunci când viaţa sau integritatea victimei (major sau minor) este în pericol! Nu contează dacă nu cunoşti cine este victima sau este prima oară când ai văzut-o!

Ordinul de protecție

• persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie
• Ordinul de protecție poate cuprinde evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei,
• Ordinul poate stabili limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
• Obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate. Întrucât legea nu stabileşte o anumită distanţă, aceasta urmează să fie indicată expres de către instanţă în ordinul de protecţie;
• Interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;
• Interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
• Obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
• Încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
• Durata măsurilor de protecție dispuse de instanța de judecată este determinată în mod explicit de către judecător dar nu poate fi mai mare de șase luni de la data emiterii ordinului. Chiar dacă decizia nu indică în mod expres durata măsurilor luate, ele vor intra în vigoare pentru o perioadă de șase luni de la data emiterii.
• Competenţa de emitere a ordinului de protecţie aparţine judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.
• Titularul cererii de emitere a unui astfel de ordin este însăşi victima. Cererea poate fi introdusă personal sau prin reprezentant legal şi este scutită de taxa de timbru judiciar.
• Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţionarea acestora nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii. Cererile se judecă în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.
• Ordinul de protecţie este executoriu.
• Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Împăcarea înlătură răspunderea penală.