Ghid Cutremur

ACTIVITATEA SEISMICĂ (I.N.F.P.)
>
Cutremur azi
> Cutremur Romania

PLAN PERSONAL – pt. 72 ore (D.S.U.)
> Rucsac / trusă de urgență

CAMPANIE INFORMARE (I.G.S.U.)
> Nu tremur la cutremur

  • Execută lucrări de reparaţie şi întreţinere la clădirile / locuințele care necesită acest lucru.
  • Nu face modificări la clădiri – măriri sau micşorări de spaţii, care afectează structura de rezistenţă a acestora;
  • Nu monta obiecte grele (antene, instalaţii de ventilaţie/climatizare, etc.) pe elementele structurale sau nestructurale ale clădirii, dacă acestea afectează structura de rezistenţă;
  • Pregătește-ți rucsacul de urgenţă: rucsacul pentru situaţii de urgenţă conţine lucruri care te ajută să supravieţuiești timp de 3-5 zile;
  • Analizează spațiul unde îți petreci mult timp (locuinţa, locul de muncă, școala etc.) şi imaginează-ți ce ar putea să se întâmple (în fiecare cameră) dacă s-ar produce un cutremur, ce ar putea răni persoanele aflate în acel loc.
    – obiecte (grele) care ar putea cădea / s-ar răsturna;
    – lucruri care s-ar putea sparge (ferestre, geamurile de la ușile interioare, etc.);
    – recipiente cu diverse lichide / substanțe periculoase care s-ar putea vărsa / sparge;
    – obiecte / instalații care pot produce incendii;

Adăpostește-te imediat într-un loc sigur şi rămâi calm pană la încetarea cutremurului.
ATENŢIE! Pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde, iar geamurile se pot sparge.

Dacă ești / te afli:

  • în interiorul unei clădiri
    nu încerca să ieşi afară, nu te duce pe balcon, nu folosi liftul.
    adăpostește-te sub o masă / birou, lângă o piesă solidă de mobilier sau sub tocul unei uși fără geamuri.
    dacă ești pe un hol, aşează-te în poziţie ghemuit lângă un perete interior.
    protejează-ți mai ales capul şi faţa.
    îndepărtează-te de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobilier înalt, aparate de iluminat.
    dacă ești în scaun cu rotile, blochează rotilele şi protejează-ți capul şi ceafa.
  • în lift
    apăsă butonul de urgenţă.
    când liftul se opreşte, ieşi cât mai repede (dacă este posibil) şi adăpostește-te într-un loc sigur (atenție la scări!).
  • într-un loc public (un magazin)
    stai cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele plasate mai sus de 1 metru.
  • în exteriorul unei clădiri
    stai departe de ferestre, clădiri / balcoane, poduri, cabluri electrice sau stâlpi.
    stai la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.
  • într-un vehicul
    rămâi în interior.
    oprește într-un loc sigur, fără a bloca drumul, mai departe de clădiri, poduri, stâlpi.
    după cutremur, nu ieşi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. Aşteaptă forţele de intervenţie.
  • pe munte
    fii atent în jur şi caută un loc sigur, departe de pantele instabile
    sunt posibile căderi de pietre, copaci ori alunecări de teren.

  • Încearcă să rămâi calm. Liniştește persoanele speriate şi copiii.
  • Verifică dacă ești rănit, vezi şi persoanele din jur. Dacă există răniţi în jur, acordă primul ajutor, doar dacă știi cum.
  • Dacă ești blocat sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, lovește cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care ești blocat, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.
  • Nu vorbi la telefon mult timp – rețelele sunt afectate. Sună doar pt. a semnala o urgenţă sau anunță scurt pe cineva despre tine.
  • Poartă încălţăminte şi haine rezistente pentru a evita să fii rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.
  • Verifică starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. Dacă sunt / simți emisii de gaz, deschide fereastra, apoi închide robinetul de gaz și îndepărtează sursele de foc.
  • Dacă alimentarea cu apă funcționează, umple cada şi alte recipiente, pentru rezervă (s-ar putea opri ulterior).
  • Verifică dacă locuinţa a suferit pagube majore, mai ales pereti, tavan, podea, căi de acces / evacuare.
  • Dacă trebuie să părăsești locuinţa pentru că nu mai este sigură, ai grijă la scări / lift (posibil să fie afectată rezistenţa acestora) și nu uita rucsacul de urgenţă!
  • Dacă nu mai poţi ieşi din locuinţă și ai nevoie de ajutor, semnalizează sau scrie cu litere foarte mari la ferestre: A J U T O R sau S. O. S.
  • Verifică / ascultă instrucţiunile autorităţilor (radio, tv, internet, aplicații mobil).
  • Nu folosi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.
  • În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.

Ce este cutremurul?
Cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în interiorul Pământului, în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate.

Suprafața de-a lungul căreia rocile “se rup” și se deplasează se numește plan de falie. Cutremurele din România de origine tectonica se produc de-a lungul unor falii crustale (situate la adâncimi de peste 60 de kilometri) sau la adâncimi intermediare (aproximativ între 60 și 200 de kilometri adâncime).

Magnitudinea (M) unui cutremur este o mărime adimensională ce caracterizează energia eliberată în focarul unui cutremur sub forma de unde seismice. Magnitudinea se determină, în mod uzual, pe scara Richter folosind înregistrările diferitelor stații seismice.

> Vezi proiect „Cutremurele din România și efectele lor” (INFP)


Cum se măsoară un cutremur?
Scara de magnitudine este exponențială: o creștere cu o unitate a magnitudinii corespunde cu o creștere de 30 de ori a energiei eliberate. De exemplu, pentru un cutremur de magnitudine 6.0 energia eliberată este de aproximativ 30 de ori mai mare decât la un cutremur de magnitudine 5.0, în timp ce la un cutremur de magnitudine 7.0 energia eliberata este de aproximativ 900 de ori (30 x 30) mai mare decât la un cutremur de magnitudine 5.0.

Seismicitatea României
Zonele seismogene se definesc ca arii cu seismicitate grupată, în interiorul cărora activitatea seismică şi câmpul de tensiuni sunt considerate a fi relativ uniforme. Identificarea caracteristicilor pe termen lung ale procesului de generare a cutremurelor în fiecare zonă seismogenă este de importanţă majoră pentru estimarea hazardului seismic.

Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaţilor Orientali – regiunea Vrancea.
Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanţă locală pentru hazardul seismic: zonele Est – vrânceană, Făgăraş – Câmpulung, Danubiană, Banat, Crişana – Maramureş, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intramoesică, depresiunea Transilvaniei (Radulian et al., 2000).
Seismicitatea de fond – evenimente crustale cu magnitudine Mw < 5.0 – se observă sporadic, cu precădere în nordul Olteniei, Depresiunea Haţeg, partea estică a Câmpiei Române, Platforma Moldovenească, Orogenul Carpaţilor Orientali.

Care sunt principalele zone seismice din România? (video INFP)

ALTE RESURSE UTILE
> Materiale educative – jocuri, broșuri de seismologie (pe grupe de vârstă)
> Tur ghidat digital „Bucureștii și cutremurele
> Arhiva foto a efectelor cutremurelor din România
> Cutremurul vrâncean din 10 noiembrie 1940 (video)
> Hărți de hazard și risc seismic
> Infografic Cutremur 1940 | Infografic Cutremur 1977
> Documente istorice scanate despre cutremurele din România
> Cum și când se transmit info despre cutremur în România

EVENIMENTE 2022 (3-5 martie)

> 45 de ani de la cutremurul din 1977. Lecții învățate?!
Eveniment online, 3 martie 2022, 18:00 – 20:00
Detalii pe infp.ro și în evenimentul de pe Facebook

Punct de plecare: Piața Universității, 4 și 5 martie 2022, 15:00 – 17:30

detalii pe infp.ro și în evenimentul de pe Facebook

Alte Situații